BlogulluiAndrei


Ne mutam

Pentru ca suntem mai multi acum, si pentru ca dupa indelungi chibzuinte am ajuns la concluzia ca nu pot sa tin doua bloguri separate – sunt prea multe lucruri in comun de spus, m-am hotarat: ne mutam.
Asadar, de acum incolo gasiti aici noutati si nebunii a la Andrei Baloiu si ceilalti Baloi.
20141013_134214


Fara ajutoare pe verticala

Azi e un moment demn de mentionat.
Asa ca trebuia sa scriu aici macar cateva cuvinte: in seara asta Andrei s-a dus la baie, dupa care a vrut sa se spele pe maini. Si iata momentul magic: si-a dat seama ca nu mai trebuie sa se suie pe scaunelul care il ajuta sa ajunga la chiuveta.
No senior! Ajunge pe propriile picioare la chiuveta.
Inca un picut si ajungem la mult asteptatul sut in fund (asa imi tot spun, ca la 18 ani il ajut un pic sa infrunte viata si gata, ma spal pe maini de orice ajutor, sau, ma rog, de marele ajutor…dar mai vedem).

PS Din seria momente interesante au mai fost (nu neaparat in ordinea asta):
-ziua cand am auzit o bufnitura care ulterior am aflat ca insemna ca baietelul a incercat sa se dea pe scari intr-un lighean (nu si-a rupt nimic, alas!)
-fatul ca zice linge in loc de ninge
-ziua cand l-am intrebat cum se zice in engleza la baiat si mi-a zis ‘boy’. Si la fata? ‘cow’
-ziua cand ne-a povestit ca la gradi a tras scaunul de sub un coleg si colegul a cazut pe jos – i s-a parut funny, dar ne-a zis ca a ramas fara un prieten
-ziua cand a lipit pe perete un muc cu mare iscusinta si atentie, langa abtibilduri
-toate denumirile pe care se gandea sa i le dam Clarei: nume de baieti, ‘bebe care face parte din familia celor carora le plac trenurile de mare viteza’ si asa mai departe….
-faptul ca de fiecare data cand o vede pe Clara i se prezinta ‘buna Clara, eu sunt fratiorul tau, Andrei Baloiu’
-ziua cand a descoperit colectia compozitorilor celebri, incepand cu Vivaldi, si ii plac la nebunie
-momentele cand s-a rarait prelung (rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr)
-in schimb, obiceiul in care ne imbratisam si cantam ‘O imbratisare, o sarutare’ a ramas, si se pare ca nu poate fi inlocuit cu nici o alta melodie
-primul lui recital la pian (recital e un overstatement)
-ziua cand i-am propus sa mergem la anul cu colindul, eu la chitara si el din gura – el povestea dupa aia ca mergem cu colindul, eu la chitara si el la tobe
-primul telefon dat din proprie initiativa prietenului Edi
-momentul cand mi-a aruncat coperta de piele de la Kindle la gunoi (ca nu ii placea)
-si tot in vacanta de Craciun a spalat cu peria de caca toata baia de jos, ca sa faca curatenie
-s-a suparat pe Mos Craciun ptr ca i-a adus o tableta care s-a stricat a doua zi, ce fel de Mos e asta…..are si el dreptatea lui
-ii place sa faca poze – si-a facut poze cu tableta la ‚piele’ – adica si la putalica (pe langa degetele de la picioare si alte zone interesante)

La vanatoare de cotare


Dupa

Dupa


Inainte

Inainte


Sa citim in fiecare zi – cu cei mici

Stiu, stiu, nu am mai scris demult.

Poate pentru ca am reintrat in valtoarea jobului, a goanei dupa bani, timp si altele…

Poate pentru ca am inceput sa am dubii si intrebari legat de ce voi face cu blogul asta cand voi mai avea un pitic (care vineeee!)

Insa, revin aici, din cand in cand, ca sa mai notez idei sau oameni frumosi pe care-i intalnesc.

Si cum tocmai am citit acum despre o familie frumoasa si interesanta, cu drag de carti si cu multe idei super, pun aici linkul.

Printre altele, sunt mentionate undeva in articol care sunt cartile preferate de Brenda publicate in limba romana. Recunosc ca am gasit multe acolo care sunt si preferatele mele, dar si unele de care nu stiam, asa ca ma apuc acum sa fac un mic research si sa vad ce comenzi mai dau.

Spor la citit! Cu cei mici cu tot!


A: Nana, ce inseamna ca esti indragostit?
N: Doi oameni care se iubesc.
A: Eu sunt indragostit cu mami.


Citat din conversatia fasinanta dintre mine si Liviu

From:        Liviu Baloiu
To:        Roxana Penciu
Date:        09/04/2013 11:04 AM
Subject:        RE: Beneficii mame


Am visat azi noapte ca eram un „strain” care a ajuns intr-un trib de arabi. Eram indragostit de o fata de acolo dar fratele ei nu era de acord sa ne casatorim ca eram „strain”, si coranul (+traditiile locale) interziceau acest lucru. In vis intai l-am convins ca degeaba tradiitle locale interzic, pentru ca de fapt coranul nu interzice in mod direct, si pana la urma m-am casatorit cu fata aia (sorry, dar era vis!), m-am convertit la coran ca sa nu mai existe probleme si am ramas sa traiesc cu tribul ala.
Acolo ideea ca poti sa nu mori de foame cand si cand parea un vis. Ideea ca nu te va ataca un alt trib randomly era un vis.
In vis le povesteam de Romania si parea mai mult decat raiul pe pamant, ce le povesteam era pur si simplu incredibil!
Asta clar e o tara in care sa faci copii!
 –––––––––––––––––––––––––––––––-
From:
Roxana Penciu
Sent:
Wednesday, September 04, 2013 10:41 AM
To:
Liviu Baloiu
Subject:
Beneficii mame
 
Pisoi, de ce nu vrei tu sa ne mutam in alta tara?
In Olanda, miercurea e zi libera pentru mame pentru ca scolile sunt inchise.
Iar in Franta au o groaza de beneficii ptr mame.

VREAU SI EU!
Asta clar nu e o tara unde sa faci copii!


Vacanta

Am venit din vacanta….vacanta mea la care visam inca din ianuarie. A trecut!

N-am balacit amandoi pe cinste, mai mult Andrei decat mine totusi, si in piscina si in mare

Andrei are o noua ‚chestie’: rrrrrrrr.

E un r lung pe care il rosteste in momente de maxima placere. Un fel de chiot de placere, doar ca e un rrrrrrrr.

Suna tare funny. Atat de funny ca a inceput si eu sa fac.

La mare la bulgari ne-am intalnit cu Claudia, o fosta colega de-a mea, care era cu fetita Sonia. A fost dragoste la prima ora dupa vedere. S-au jucat putin pe plaja si dupa aia un mai auzeam decat ‚unde-i fetita?’ ‚vine si fetita la masa?/ la minidisco?/ la oriunde?’

A, da, evident am fost si la mini-disco. Ne-am dansat, adica inclusiv eu, ca un mamette veritabil ce sunt, pentru ca se pare ca al meu copil, desi a asteptat tot anul sa participe la mini-disco, era prea timid ca sa se duca singurel sa se arunce in cercul copiilor care dansau.

Noroc cu Sonia in ultima seara….a fost prima data cand a stat Andrei singur la mini-disco (singur adica fara mine pe scena).

Un alt first in concediul asta a fost ca i-am pus colac si l-am lasat sa intre in mare/ piscina fara noi (adica a vrut el, eu l-as fi lasat si pana acum). Noi stateam pe margine si il supravegheam. Genial! La fel de genial a fost cum se bucura Andrei de valuri. Unde erau mai mari acolo se ducea, clar seamana ca Liviu la treaba asta, pe mine nu ma coafeaza deloc valurile.

Am descoperit si noi mult-rea faimoasa Dalboka. Andrei a mancat si midii pentru prima data si i-au placut foarte mult, parca nu era copilul nostru!

Iar la capitolul mancare am descoperit ca e fascinat de cremvusti si carnati si chestii de genul asta. Cu cat mai nesanatos, cu atat mai bine!

La intoarcere l-am lasat pe copil in Constanta, la buni mama si Alex.

Ne-a spus ca ramane 2-3 saptamani acolo, eu sunt happy si cu 2. De fapt, cu cat vorbea mai mult, cu atat se prelungea sederea la buni mama. La final vroia sa locuiasca de acum incolo numai acolo.

Am avut si intamplari inedite, de genul copil lasat singur la baie si aflat dupa aia ca a vrut sa faca toata baia sa miroasa frumos, asa ca a spalat peste tot cu peria de wc, si dupa aia cu hartie igienica pe jos. Sau, alta data, a facut caca chiar langa wc, nu a reusit sa astepte sa se aseze pe wc.

Dar deh…astea sunt de-ale noastre, din seria de povestit iubitei prezentate de fiul tau.


Anglia

De ceva vreme tot cochetez cu ideea de a ii vizita pe K si Laurici in Londra.

Evident, nu eram foarte decisa intre a lua copilul cu mine sau nu (Liviu inca are de recuperat la picior, asa ca nu vrea sa vina cu noi).

Nu stiu ce pasarica i-a soptit lui Andrei unele lucruri, dar zilele trecute mi-a explicat ca el vrea sa ne cumparam casa in Anglia. O vindem pe asta si mergem acolo.

Pai de ce?

Pai, desigur, pentru ca acolo sunt muuulte autobuze cu etaj.

Doar pentru asta?

Nuuu, si metroul e mai mare in Anglia.

Asa ca s-a cam hotarat soarta: daca gasim avion mergem impreuna. Sa vedem autobuzele, nu de alta. Si sa ne plimbam cu metroul.


Nume

Andrei se gandeste serios sa-si schimbe numele:

Ar vrea sa il cheme Ingrid.

Ii zic eu, femeia inteleapta – eu cred ca tie iti place de fata Ingrid, nu si de numele Ingrid.

Nu, mami, mie imi place foarte mult si numele Ingrid, as vrea sa ma cheme asa!


Trenulete….

Pisoi, ce cursuri ai vrea sa faci, de dans, de inot, de instrumente muzicale…?

Mami, eu as vrea sa fac cursuri de conducator de trenuri.

Mai 2013


Primavara


Unde dai si unde doare

6:40am sambata

Dimineata. Devreme. Liniste…

Zbang!

Ce sa fie?

Zbang!!!!!

Of!

Poc!!!!

Andrei!

……scurta pauza

Zbang! – din nou

Totul se repeta pana cand enervata din cale afara imi fac curaj sa ma trezesc cu totul si sa urlu: Andrei, nu mai tranti sertarele! Se strica dulapul!

………replica:

Asta vroiam sa aud! (adica iacatalea, mami, am gasit o metoda f buna sa te scol sambata devreme)

Asta dupa 4 ani, 17 zile si cateva ore (ca sa nu mai pun si cele 9 luni)!


1 iunie – greu de ales

De neratat!

 

Cei cu copii sanatosi adica :))

Asa, ca sa nu mai zica nimeni ca in Bucuresti nu ai ce face. Am zis!

 


Petrecem

E oficial: Andrei a avut prima lui petrecere. De ce prima? Pai, pentru ca tehnic vorbind, pana acum toate petrecerile au cam fost cu prieteni de ai nostri, nu de ai lui. Acum, ca a putut sa isi invite el prietenii de la gradi, cu tot cu prietenii de acasa, parca a fost mai a lui.

Si unde putea sa fie petrecerea daca nu la mama petrecerilor? Sau mai degraba la muma petrecerilor: McDonalds 🙂

Da, stiu, obiceiuri nesanatoase, bla bla, adiction de mic copil, bla bla….dar pana la urma s-a dovedit a fi cea mai avantajoasa solutie pentru noi, asa ca am mers pe mana lor.

Si a fost ok.

Dovada aici.