BlogulluiAndrei



Gura mana picior

Azi am ajuns acasa. Cu o zi mai devreme, si cu inca o zi mai devreme super stresati.

Gugulontu s-a imbolnavit. Si cum e un gugulont mai special, nu putea sa faca o simpla raceala cat am fost noi plecati. Nu, a facut ceea ce se cheama boala gura-mana-picior. Stiu, suna funny. Doar ca nu e nimic funny. Daca faci toate simptomele, ceea ce gugu se pare ca a facut, e super rau. Adica, nu e periculoasa in sine boala, dar e chinuitoare rau.

Simptomele sunt febra si bubite pe maini/ picioare/ fund/ corp dar mai ales in gura. Cele din gura se pot si inflama, ceea ce la Andrei s-a intamplat, asa ca ii dam si antibiotic (dupa ce i-am facut o hemograma sa vedem ce si cum).

Problema cea mai mare e ca Gugu nu poate sa inghita mai nimic, in nici un caz sa mestece, din cauza bubelor foarte rele din gura si de pe limba.

Asa ca azi, de exemplu, cand am ajuns noi acasa si ne-a dat prin cap sa ii dam apa cu seringa, nu stia saracul cum sa imi ceara mai multa. 😦

Evident, din cauza ca e destul de deshidratat se agraveaza si febra si tot asa!

Plus ca il super doare gurita, ne tot arata ca il doare si ca ii e foame, ar vrea sa manance nu stiu cate chestii, dar dupa aia fie incearca si vede ca il doare si incepe sa planga, fie isi da singur seama ca l-ar durea si ii e si frica sa mai incerce. Groaznic! Si il vad cat de flamand e, mi se pare incredibil sa ii fie foame si sete copilului, sa vad asta, si sa nu am cum sa ii iau durerea din gura ca sa poata sa manance/ bea ceva. Uf!

Ieri a inceput toata tarasenia. Eram noi pe drum spre Deva, cand ne suna dna Mariana ca are Gugu febra. Si ca ii si arata ceva cu manuta, dar nu intelege ce (deh, daca nu vorbim…). Asa ca am rugat-o sa mearga la doctor, am facut programari, am chemat taxi etc etc……Au ajuns la doctor. Diagnostic: gura-mana-picior. Cum perioada de incubatie e de 3-7 zile, suspectez ca a luat-o vineri de la gradi, dar bineinteles nu putem fi siguri de asta.

In fine, a luat dna Mariana tot ce putea lua de la farmacia spitalului, a ajuns acasa, si m-a sunat sa imi spuna ca trebuia sa ia solutia pentru gura, solutie care se prepara la laborator. Asa ca pune-te Roxana pe dat telefoane, intre vizitat de doua castele, ca sa gasesc pe cineva sa se duca la farmacie sa dea la facut reteta. In fine, s-a rezolvat pana la urma cu excelentul ajutor al lui Alex. Si aici m-am gandit eu ca ne calmam. Dar nu. Pentru ca dna doctor se gandise sa ii faca si analizele de sange, ca sa vada daca nu cumva e cazul de antibiotic (boala in sine nu necesita antibiotic, e virala, dar daca se infecteaza bubele….). Asa ca pe la 8:30 seara, in Deva, ne-am scos frumos laptopul si ne-am uitat pe siteul medlife la rezultate analize – noroc cu minunile secolului 21!

Si cum vestile mai putin bune nu vin niciodata singure, am vazut ca multe din rezultatele analizelor erau in afara limitelor. Am vorbit si cu dna doctor, care mi-a explicat ca trebuie antibiotic. Asa ca o sun eu pe dna Mariana sa ii dea antibiotic. Problema era alta! Dna Mariana nu mai cumparase si antibiotic, gandindu-se ca poate nu e nevoie de el. Ei bine, era. Si noi cum stam la mama naibii, departe de lumea dezlantuita, apuca-te la 9 seara sa gasesti pe altcineva sa se duca din nou la farmacie sa ia antibiotic! (tare, Alex, nu? :))

Dar, cum prietenii abunda in familia Liviu Baloiu, minunea a picat pe Dan. Super hotarat sa ne ajute, se duce la farmacie, unde afla ca nu se da medicamentul decat cu reteta. Asa ca s-a dus frumos Dan pana la noi acasa, a luat reteta, s-a dus inapoi la farmacie, dupa care din nou acasa la dna Mariana sa ii dea antibioticul. Multumim tare mult, Dan si Alex!

In fine, ne mai povesteste Dan un pic despre cum se face cu antibioticul (treaba serioasa, nu gluma), ii explica si dnei Mariana…..intre timp, imi dau seama ca trebuie sa sun si la gradinita, ca sa se dea alarma, si sa vb si cu Nana si cu Raluca, si sa o rog pe dna Mariana sa vorbeasca si in cartier cu toti copiii/ bonele cu care a intrat Andrei in contact (da, boala e foarte contagioasa). Si da-i si suna!

Pana la urma ne-am culcat noi super stresati ca a doua zi, adica joi, urma sa plecam la prima ora catre Gugu, super stresati ca ajunsesem centrala telefonica si ca ne bazam chiar 100% pe dna Mariana (care s-a descurcat de minune), super stresati ca nu ne mai ardea de nici un castel si de nici o ploaie si de nici o pensiune de vis (to be continued).

Asa am ajuns azi acasa, pe la 5, la un Gugulont care plangea in continuu de 2 ore, de cand se trezise din somnul de dupa amiaza. Intre timp, ii aparusera bubite si pe fund, si avea di febra destul de mare, care nu parea sa ii scada cu Nurofen/ Panadol. Asa ca am sunat din nou la dna doctor, mi-a zis ca e normal sa se intample tot ce se intampla, e evolutia bolii, dar ca daca nu bea lichide e grav, daca ajunge la deshidratare trebuie internat pe perfuzii (asa am ajuns la ideea cu seringa). Ma rog, stiu ca daca face pipi e ok (si se vedea ca face pipi in Pampers si pe bluza lui tati), plus ca am aflat de la Liviu si ca daca plange e ok, nu e deshidratat. Asa ca nu i-am mai bagat pe gat cu de-a sila nimic, inafara de medicamente, si l-am trimis la culcare.

Maine o luam de la capat. Tot e bine, ca suntem in concediu, sau ca nu eram plecati din tara, cum mi-ar fi suras mie 😦

Reclame

%d blogeri au apreciat asta: